Reprezentativ

#Darurilespirituale cu care am venit pe pământ

tea

Atunci când ne naștem, toți venim cu #darurispirituale, pe care le avem cu toții și pe care le folosim mai mult sau mai puțin.

 Acestea sunt:

  • Intuiția– vocea din surdină care ne spune ce să facem, atunci când ne este mai greu. Toți o avem și trebuie doar să ascultăm de ea. Deși uneori este acoperită de alte voci care ne spun ce să facem.
  • Zâmbetul- toți avem zâmbetul, forța care ne apropie și ne ajută să ne facem plăcuți. Citisem undeva că în viața  aceasta nimeni nu este dator să ne iubească, nimeni nu ne este dator cu nimic. Iubirea celorlalți trebuie să ne- o câștigăm prin propriile puteri.
  • Inspirația– inspirația ne ajută să fim mai prezenți în viața noastră și să ne manifestăm personalitatea și misiunea cu care am venit pe pământ. Putem să fim o inspirație pentru ceilalți atunci când nici nu conștientizăm, dar și să fim inspirați de ceilalți.
  • Puterea de a merge mai departe– toți avem puterea de a merge mai departe, adică voință și de multe ori când ne este greu, facem noi o jonglerie și ne victimizăm, uitând de ea. Dar de fapt, ea este acolo și nu trebuie să facem nimic altceva decât să o scoatem din adâncurile noastre și să o folosim.
  • Îngerul păzitor– fiecare din noi avem un înger păzitor, care ne transmite de-a lungul vieții ce e bine să facem și ne trimite semne, mesaje și simboluri, care ne ghidează în drumul nostru. Eu una recunosc că dintr-un orgoliu prostesc am ignorat mult timp simbolurile, dar după o perioadă de timp, mi-am dat seama că este un instrument  pe care Universul îl folosește, ca să vedem drumul drept.
  • Familia– toți ne-am născut într-o familie iubitoare și fiecare am pășit pe pământ sub îndrumarea părinților. Iubirea lor necondiționată, a fost și este toată viața ca un far pentru fiecare dintre noi. Nu vom mai fi iubiți niciodată, așa cum ne-au iubit părinții când eram copii.
  • Darul de a procrea– Femeia are darul de a procrea și de aceea eu cred că este foarte valoroasă ca entitate. Dacă este atât de ușor să procreezi, este pentru că te-ai născut în corp de femeie și cu un destin de femeie.
  • Compasiunea și recunoștința– A fi recunoscător este a avea un dar în plus față de ceilalți, pentru că aceste valori nu mai au căutare în lumea noastră. Deși asta nu înseamnă că nu au valoarea de a aduce binele în viața noastră.
  • Iertarea– a greși este omenește, a ierta este dumnezeiește, spune o vorbă mare.  Iertarea este starea omului împăcat cu sine și cu Dumnezeu, care trăiește în armonie cu sine însuși și cu Dumnezeu. Acest om  se va vindeca singur atât trupește cât și sufletește, deoarece el Își este doctorul și în același timp este și maestrul, care a înțeles sensul cel mai profund al existenței pe pământ.
  • Puterea de a dărui- a dărui este atât de banal și  de firesc, încât acest gest îl poți face fără prea mari eforturi. Trebuie doar să vrei.

Acestea sunt numai câteva dintre #darurilespirituale cu care am venit pe pământ și pe care eu le-am punctat, și care cred că sunt mult mai multe. Pe celelalte vă las pe voi să le descoperiți și să meditați la ele.

 

 

 

 

Reprezentativ

‘Sofia’- Rugaciuni din iubire

24131bddcbe0db38b34178898783e925

Dilutii si profiluri de tempera stau sa cada de pe peretii goi, in inimile imbogatite de perspective. Daca cumva ti-ai pierdut perspectiva, adio viata, adio bine, adio, adio! Nu poti sa-ti pierzi reperele, perspectiva si tot ce reprezinti, fara consecinte, fara sa te lovesti cu capul de pragul de sus. In caz ca esti cu capul in nori, nu ai pierdut mare lucru, ca orbul nu stie ca este orb, dar stie sa bajbaie prin viata celorlalti si sa-l minta frumos pe calalalt, ca ii vrea tot binele din lume, ca daca va fi cu el va avea tot ce si-a dorit vreodata sufletul lui, ca marea si sarea sunt nimic pe langa importanta cantitate de iubire ce o va primi. Ca de calitate stiti ca nu pomeneste nimeni…

O fi chestie hormonala sau vorbeste poetul din el? te intrebi. Pana una alta nu te imbata cu apa rece, caci in tine este bine sa incapi atât tu, cât si  Dumnezeu. Trecutul este trecut, lasa-l acolo si iarta-te cat poti de mult. Auzim  teorii in stanga si in dreapta, mergem la workshopuri, citim Best-sellere, vizionam filme, vedem actori si celebritati, care ne spun cum trebuie sa vedem  persoana ideala. Cum trebuie sa o primim în suflet si sa indepartam temerile pentru a fi capabili de a darui iubire si  de a primi asa cum am daruit. Cred ca daca punem mana pe o carte de Mircea Eliade, o sa vedem  ca el  nu s-a eschivat sa vorbeasca despre iubire si sa o traiasca, pana la cele mai adanci radacini si minuni- ( „Cât am fugit de tine, până te-am întâlnit!”- zice Mircea Eliade).

4 reguli pentru a fi mai fericit:

  • Atunci cand disperi, sa te ascunzi in locul cel mai linistit al inimii tale;
  • oamenii care te-au facut sa suferi, sunt oamenii carora nu trebuie sa le dai importanta;
  • răzbunarea cea mai bună, este atunci când te-ai pus pe picioare și reușitele tale vorbesc mai mult decât glasul celui ce ti-a vrut raul.
  • Si faptul ca in loc de istericale, poti alege sa citesti o carte, sa traiesti vietile personajelor inălțându-te in spirit și coborând în abis o data cu ele.

Oricat de trist ai fi, gandeste-te ca ai avut si timpuri in  care te-ai simtit plin de fericire. Ei, tot tu ai fost si atunci, asa încât corabia nu trebuie sa se scufunde pentru simplul fapt ca azi, ți-ai pierdut reperele.

Cum zicea un mare filozof: lasa-te pe tine cel disperat acolo, si pleaca in cautarea celuilalt „eu”,  a acelei părți din tine care așteaptă  linistită să treacă ispita și ceasul rău. Acea parte din tine care este copilul ce se hrănește cu iubire și compasiune și care așteaptă un semn de la tine. Se spune ca noi nu  folosim decât 10% din mintea noastră, cealaltă de 90% rămâne neexploatată. Dar faptul că suntem o minune nu știrbește cu nimic posiblitățile de care ne putem folosi pentru a descoperi cine suntem cu adevărat și câte putem face cu două mâîni și cu mintea pe care o avem.

Nu fă eroarea să te identifici cu demonii tai si sa crezi tot ceea ce îți dictează ei. Mai bine fă- ți prieteni… peste tot. Vorbește cu ei, socializează față în față și vei vedea câte minuni se întâmplă!

Scoate din tine puterea ascunsa ce zace in adancurile tale, ca intr-un ocean  adanc si atunci vei vedea cât de multă încredere poți să ai în tine.  Daca esti femeie, lasa-te sedusa, cucerită și vezi minunile care se întâmplă în jurul tău.

Iti amintesc ca oricât de mult ai vrea să numeri stelele, ele nu pot fi numarate și în cel mai bun caz, o sa adormi numarandu-le. Deci nu îți pretinde ție insuți imposibilul, pe care ceilalți ti-l insufla, așa încât tu vei uita de tine și vei fi atentă la cerințele celorlalți. Cuvantul „trebuie” si „e musai”,  este o sintagma care ne-a fost indusa toata viata, in scoli si in familie si care poate fi inlocuita cu  cuvantul „ma accept asa cum sunt’, „sunt minunat” si „iert pe toti si pe toate”. Cu siguranta intr-o zi vei adormi cautand cuvantul care te va salva, vei adormi numarand oile si stelele, iar alteori vei face calcule cautand o lume care sa fie trasata cu echerul.

 a judeca:

a judeca este cel mai trist lucru care ni se poate intampla, noua oamenilor. Noi care suntem pierduti in altii pe care ii judecam si care suntem fapturi atat de minunate, caci daca am incepe sa visam la o lume mai buna, aceasta s-ar si realiza poate imediat. Noi cei care am uitat cat de minunati suntem, cat de ridicoli suntem cand judecam si cum ne pierdem timpul cu universurile altora, poate mult mai sarace decat ale noastre. Cum nu onoram Dumnezeul din noi, atunci cand ii vedem pe altii cu ochiul bolnav al celui care vrea ce este al altuia.

Daca ii vei judeca pe ceilalti, nu vei mai avea timp sa ii iubesti.

 atunci cand ne rugam la orice dumnezeu din cer sa ne ajute:

trecand peste toate minunatiile care sunt in lume, peste poeti, peste iubire si peste semne si minuni, noi ne permitem sa cadem in deznadejde si sa aruncam cu noroi in ceilalti. Atunci cand nu mai avem nici glas sa strigam, cand groaza ne tine prizonieri si ne are ca amanti, atunci uneori, ne rugam la orice dumnezeu din cer sa ne ajute si acei dumnezei chiar ne ajuta.

Avem nevoie şi de o cantitate de lucruri inutile în viaţa noastră imperfectă. Dacă n-am avea parte de lucruri inutile, viaţa noastră şi-ar pierde până şi imperfecţiunea„- Haruki Murakami.

un gand de incheiere:

vreau sa te incurajez sa nu disperi si sa iesi din intunericul in care cel rau te-a bagat. Poate destinul sau fiinta ta atat de minunata. Noi fiind mici dumnezei, avem si posibilitatea  sa ajungem si in iad cu sufletul, dar si in rai. Fiind creatori, avem posibilitatea sa cream ganduri, stari, palate, gradini, sa sadim flori si seminte, sa construim piramide si blocuri care ajung pana la cer si sa cream oameni noi. Sa cream o lume mai buna, mai iubitoare, dar aceasta trebuie sa plece de la mine si de la tine, suflet drag. Legile au fost create pentru a avea un punct de reper, intr-o lume debusolata de minciuna si de intuneric.

ps: iubirea este raspunsul la toate intrebarile…

  • Cea mai puternica amprenta care este in tine si  in inima ta, este iubirea. Acesta este raspunsul la intrebarile tale,  la faptul ca uneori zile intregi te chinui intr-un iad creat de tine. Esti creator, asa ca poti sa-ti creezi din nou iubire, sa te pui intr-o pozitie avantajoasa si sa crezi in tine; sa te ierti, sa te iubesti pe tine, sa iti iubesti trecutul si prezentul, neputintele si foamea de Dumnezeu. Asadar  binecuvinteaza pe cei pe care ii intalnesti si chiar creaza-ti lumea ta binecuvantata, in care sa incapi  Dumnezeu si cu tine. Si apoi, vor incapea in sufletul tau, toti si toate.

 Asa este si asa va fi.

Reprezentativ

Maratonul de la Brasov

 

Nu am fost niciodata o sportiva de performanta, dar sportul l-am practicat de cand ma stiu. Ce sport imi prieste? ca nu pot sa zic de un sport pe care l-as face numai asa de dragul lui. Dealtfel sunt multi care incearca sa faca un sport care poate fi nepotrivit pentru ei si rezultatul este ca la un moment dat abandoneaza, pentru ca nu li se potriveste. Eu de exemplu nu as putea sa fac ping pong sau zumba, pentru ca nu este genul meu. Mi-ar fi placut tenisul, ca marja de eroare insa mi-am luat varsta la care am inceput sa il practic ca si copil. Pai nu toata lumea poate fi Simona Halep, nu?  asa ca organizandu-mi viata in care sa se includa si miscarea, desi nu sunt adepta salilor de gym, imi place sa alerg in timpul liber prin parcurile din Bucuresti si sa merg cu bicicleta. Faza cu alergatul o am de cand ma stiu – stiti voi, dupa replica celebra a celui ce a atins succesul alergand in ciuda tuturor obstacolelor din viata lui si care culmea l-au adus pe culmile succesului- „run Forest, run!”. Ca sa vezi ce poate sa faca sportul din viata unui om! Motivatiile mele ca sa fac un sport sunt instinctuale, tribale si fiziologice, in asa fel incat  atunci cand ma apuc de sport, daca simt ca transpir si ca picioarele ma tin vreo 5 km, atunci va zic ca nu se compara nimic cu senzatia aia: adica sa tragi de tine cand nu mai poti, sa respiri ca un chiwawua in calduri si sa iti depasesti limitele fara sa ai pe cineva care sa te cronometreze (Asa si satisfactia este mai mare). Chit ca nu slabesti asa cum ai vrut, dar esti fericita ca dupa o pauza de cateva luni, ai inceput iar sa alergi si dupa o ora de alergat zici ca ai dat 5 kg jos, desi nu ai dat decat cateva sute de grame, dar asta te face #happy!

Motivatia ca nu stai in casa sa mananci si sa stai ca un beduin in fata leptopului, cu punga de chipsuri in fata, consolandu-te de viata de „sh…” pe care o ai si ca in schimb iesi sa alergi, este ca si cum ai renunta la o parte din tine, partea aia  egocentrista si limitata, care te tine legata de maini si de picioare.

Desi eu sunt o fire vulcanica si mi-ar fi placut sa performez un sport de performanta, gen box feminin sau  tenis , chiar daca nu am avut poasibilitatea asta, totusi imi place sa alerg regulat. Motivatia este chimia care reiese in creierasul meu atunci cand practic alergatul,  adrenalina cat si faptul ca ma simt motivata sa nu renunt, sa imi depasesc limitele si sa trag de mine. O alta   motivatie este aceea de a ma mentine in forma si de a avea un stil de viata sanatos. Plus ca iubesc hobbyurile- o mai veche pasiune din copilarie- si imi place sa le practic in timpul liber, astfel incat sa imi valorizez timpul intr-un mod constructiv si pozitiv. Nu e o noutate ca imi place  sa am o sumedenie de hobbyuri, in care sa nu lipseasca bineinteles sportul.

Nu mai spun ca persoanele care fac sport sunt mai funny, mai haioase, au privirea aia de om care i s-au asezat rotitele la locul lor, sunt persoane cu un tonus de invidiat, mai optimiste decat majoritatea si in forma si nu in ultimul rand, au  succese si rezultate mult mai bune atat la facultate cat si la job.

In privinta asta, este acum o campanie pentru  iubitorii de mișcare, Maratonul Internațional Brașov powered by Telekom Sport, care a ajuns  la cea de-a patra ediție. Organizatorii mizează pe mai mult de 3.000 de pasionați de sport care  pot participa pe 19 și 20 mai la Maratonul Internațional Brașov.

MIBv-poze-carusel-1-1-2

Maratonul Internațional Brașov ce se desfasoara  pe 19 și 20 mai, în care participanții se vor bucura din plin de atmosfera și surprizele unui eveniment la standardele AIMS, cel mai important for international din domeniu, fiind o cursa de maratoane. Cursele au doar limita inferioară de vârstă, de șase ani, și o varietate de probe care satisfac orice nivel de pregătire.

Printre acestea se numără cursa de maraton (42 km), cea de semimaraton (21 km), cursa simplă (10,7 km), cursa populară (5,7 km, caritabilă, necompetițională și necronometrată), cursa team run (4×10,7 km) și cursa copiilor între 6 și 14 ani. Anul acesta vor exista și două curse în premieră: cea de 2,5 km, necompetițională și necronometrată și Crosul Universității Transilvania, de 2,5 km. Nu uitati ca pentru a va inscrie la maraton, data limita pentru a o face, este #15mai!

Nu v-ar bate gandul sa incercati? daca vreti sa participati si aveti motivatie si vointa, Maratonul International Brasov este o buna oportunitate de a atinge un tasking atat in viata personala, ca si  o realizare uriasa ca persoana care iubeste miscarea si sportul.

 

siropoase poezii…

Ieri s- a împlinit un an de când a văzut lumina zilei, prima mea carte de poezii.  Cartea mea de poezii  este un sufism de gânduri suave, gingașe și personale, ce ia alte conotații  în mâinile celor ce mă citesc. Am auzit reacții de genul – Vai, dar nu înțelegem, este prea grea, ni se întorc gândurile în cap! este frumoasă, este inspirațională, te reprezintă ca femeie și reprezintă tot ce ești tu mai bun pe lume! Poza este frumoasă, arăți ca la Hollywood și sigur zâmbetul este fotoshopat!

Stilul tău seamănă cu al cuiva, dar nu îmi amintesc cu cine..

Ai două poezii demențiale!- care mie nu mi se par deloc așa, dar ceea ce contează este părerea cititorului până la urmă…-

deal-v1328023880

Și stilul meu   aduce  puțin cu stilul uneia  din surorile Bronte la capitolul dramă personală, din care rezultă aceste neprețuite „perle rare pe câmpia literaturii”, în lumea aceasta atât de plină de tâmpenii.

Practic o carte nu este  țțțț cu degetul la gură sau un mdaaa, nici fir-ar! Ci este un zbor flew -flew, un viitor best- seller,  poate un draci-laci. Cum doriți să vedeți situația…

 

În cartea mea de poezii m-am întâlnit cu Alinele din anii ăia în care eram conțopista de serviciu, boema cu păreri închipuite, sau docila fată romantico- dostoievskiană lovită de timpurile noastre acide. Nu mai târziu, dintr-o carte se naște o poveste, în care Alinele erau mai nesigure, mai mici, mai ahtiate după iubire ca niciodată și pe care le-am strâns la pieptul meu generos (ca fostul al Simonei Halep  și sunt conștientă  că atrage  atenția mai mult decât fața…. ) Și eu săraca victima propriei imaginații, precum și a imaginației din capul sexului opus, în final m-am împăcat cu ideea fiind obișnuită cu chestii abrupte și răscolitoare în viața mea. Bașca am învățat să nu fac o melodramă din propria-mi existență, pentru că nu iese așa cum vreau eu ( deși am alt scenariu în cap) și să  mă dau lovită în circumstanțe „atenuante”.

sufletdrag

Apoi le-am spus Alinelor din trecut: putem să murim și mâine, pentru că ne trăim clipele perfecte acum!

Dacă iubiți ceea ce faceți, pe parcursul drumului vi se vor adăuga oameni, prieteni și locuri. Oamenii vor sări în ajutor cu efort fizic, cu donații, timp și iubire. Iar locurile pe unde ai trecut vor fi povești nemuritoare, chiar dacă tu ai fost în viața ta, o  nebăgată în seamă, așa ca o pasăre colibri care slujește un scop și nu un  mare imperiu.

Cafenelele din sufletul meu sunt locurile unde am scris poezii, semnate cu doruri, letargii, iertări și iubiri care sunt pierdute. Dragostea nu are sfârșit și nu suportă scrijelituri pe suflet, iar în final ea devine o poveste.  În prezent naște poezie, se răzvrătește că nu se consumă și varsă cuvinte, doruri și poteci. Apoi când se liniștește îți dă starea de bine și un dor nelămurit de plutire în eter. Stai suspendată între doi timpi și mai aștepți momentul de veșnicie ce îți aduce neliniștea inspirației, respirația îngerului trădării, muza  fiind aripile lui ce-ți clocotesc în suflet cu pasiunea ta înflăcărată. Te-ai  aprins ca un rug dintr -o vâlvătaie și arzi de ani buni, fără ca focul  tău să se consume vreodată.  Practic ai devenit o absentă, fosta din vieți trecute, care a urcat la nivelul următor.


Și atunci îmi zic:

-te iubesc  pentru că el, pentru că voi, pentru că ei...

 

Cu fior și fascinație, Alina

Peștișorul de aur și Reclama

Iți dorești de mult să avansezi în carieră, să îți iei mașină sau să mergi în excursia de vis în Antalya? Cum ar fi să realizezi chestia asta, te întreb? În viață sunt momente cheie pe care dacă le-ai băgat în seamă când a trebuit, te pot propulsa fix acolo unde ai nevoie. Dacă prinzi peștișorul de aur, într-o zi vei reuși să fii în locul potrivit, la momentul potrivit și să întâlnești oamenii de care ai cel mai mult nevoie nevoie și uite așa  ți se îndeplinesc dorințele. Îmi amintesc de o reclamă veche care îmi ridica nivelul de bucurie și mă amuza teribil:

–  Nu ezita, îți spune o reclamă la Juicie Fruit, noi suntem aici pentru tine! Juicie Fruit este cea mai bună opțiune din viața ta!

Flying_dutchman
Flying dutchman

Altă reclamă cu pingi- pongi care dansează și fac tumbe tematice, nu are succes dacă  nu te amuză. Comentatorul îți dă  replici de pici pe spate  sau pur și simplu dă bine pentru ceea ce iese la final. E vorba de reclamele de la Orange, care mă fac să râd copios cu gura până la urechi. Deci cu alte cuvinte, mă fac să imit personajele hilare.

Nemaivorbind  de faptul că ceea ce este frumos și lui Dumnezeu îi place, că au fost vremuri bune în care o reclamă  transmitea ceea ce trebuie ca ea să transmită pe sticlă.

Aici mă gândesc la o combinație între poveștile lui Petre Ispirescu, Disneyland și românism la el acasă.  Ceva din reclama la Izvorul Minunilor, apa de legendă, care este o minunăție de reclamă în miniatură.  Să nu uităm că sunt povestitori care ar fi în stare să o vândă și pe mama pentru o poveste de succes.

Avem cu ce ne mândri cu siguranță, poate au fost și personaje din viața reală care au inspirat aceste reclame, ceea ce este complet mișto și foarte cool. La un alt nivel poate acele persoane au influențat locurile și timpurile dintr-o perioadă, care acum nu mai contează, pentru că timpurile sunt în continuă schimbare. Trageți concluzia numai dacă înțelegeți ceea ce este valabil într-o reclamă, adică inspirația, transpirația și o creativitate nebună, care nu se poate opri nici dacă pui un avion în fața Casei Poporului.

Inspirația lui Walter Disney

Vorbesc de inspirația aia care l-a făcut pe Walter Disney să creeze conceptul de Disneyland, cu desene animate și personaje îndrăgite de toți copiii. Genial aș spune! controversat, inspirațional și fresh pentru toată viața! Reclamele sunt sufletul comerțului, ceea ce în zilele noastre sunt   agresive și puternice sugestii, subliminale și paralele cu a noastră existență, dar care au devenit un detaliu pe care îl privim opțional, de plăcere  între două cafele. Reclamele  sunt așa ca și cum ne-ar durea măseaua, care nu te doare, dar o durere surdă care te sâcâie și te deranjează tot ai. De aici și succesul.

Secretul

Și fiindcă nimic nu se face fără a șoca, nici măcar o reclamă nu o să îți spună adevărul și nici secretul care stă în spatele succesului.

Ca să afli secretul va trebui să îl descoperi singur.

  • Va trebui să îți cumperi cărți de dezvoltare personală, să studiezi Secretul de Rhonda Byrne, să citești cartea #Călugărul care și-a vândut Ferrariul, de Robin S. Sharma, o fabulă reușită, în care protagonistul, avocat de mare succes, are un program innebunitor și un set rușinos de priorități spirituale.
  • O altă carte de Dezvoltare personală care ne arată cum să supraviețuim ca oameni excepționali ( fără să folosesc cuvinte mari) într-o lume în care trebuie să ne adaptăm informației,  este Best -sellerul de educație financiară- Tată bogat, tată sărac.  Lucruri de genul ăsta care te propulsează în viața reală și te fac să fii aliniat cu toate schimbările care se întâmplă nu numai în on-line ca blogger, dar și să faci față la orice noutate dintr-un job, care poate fi și meta job dacă știi să faci legăturile corect între tehnologie, gândirea ta, munca cu tine însuți și stilul tău de viață.  Practic să știi că orice idee pe care vrei să o pui în practică se cere să fie muncită până la epuizare și mai ales faptul că dacă vrei să obții ceva- orice, trebuie să îți însușești acel lucru  ca și cum ar fi al tău.
  • Cum arată viitorul reclamelor? Canva sau Fotoshop?

Acum când toată lumea se pricepe la Grafică, fotoshop și Canva, este necesar să spunem că și bloggingul pe care eu îl fac este o reclamă. Că nimeni nu știe asta, este a doua parte. Dar secretul cum o dai, este că a fi un blogger nu este un fapt care te propulsează în față, ci stai pe nisipuri mișcătoare fără să pretinzi ceva, ci doar să scrii dăruind din tine celorlalți.

În viitor, cred eu că reclamele vor fi proiectate pe cer și vor fi mult mai spectaculoase de privit, decât cele  pe care le vedem acum.

 A scris Ialina♥♥♥

Reverie de iunie

După amiază de iunie. Stăteam în casă și ferestrele erau toate deschise. Îngerii ațipesc și apoi se trezesc și în dimensiunea lor și  nu mai știi când este noapte sau când e zi. Pianul meu imaginar, este undeva la malul unei mări, alături de niște candelabre vechi de alamă. Scopul scuză mijloacele, spunea un mare explorator. Mă gândeam la mare și la șansa în iubirea pe care ai avut-o și  încă o ai. Dar toate trec, așa cum vin. Îngerii ațipesc și apoi se trezesc. La un moment dat în spatele meu, am auzit o aripă de înger rănit. Stătea și se tânguia de cine știe ce durere care nu se mai termină. Dacă îi pasă că nu are trup? Nu cred… cred că îi place că este mai simplu ca mine și lui îi place să se îngâne cu realitatea mea. Așa cum bunica îngâna un cântec de seară. Noi suntem prieteni, ne cunoaștem de o viață.

1601287_625182924202040_2144469982_n

Suntem prieteni, am ieșit la mall împreună, la suc, la cafea, la duș, la mare, la munte, la înmormântări și la botezuri. Sclifosita de mine nu are idee cât de mult mă asezonează îngerul meu, cu diverse daruri substanțiale -ieșiri din depresii, ieșiri din spitale cu iscălitură de înger, buchete de flori pe Facebook, idei care se aștern pe hârtie, poezii venite de nicăieri. Dar lui nu-i pasă…

-Ba îmi pasă, îmi strigă.

-Lasă-mă te rog, să îmi păstrez părerea, îi zic. Lasă-mă să am și eu părerea mea acum că sunt femeie.  Știu că nu mă înțelegi și că sunt absurdă, dar mi-ar plăcea să îți scriu ceva în sanscrită, sau în chineză. Un haiku din trei versuri . Ceva de genul:

Haikuul celei învinse

Sunt teribil de înțeleaptă, 

sunt un oracol de hârtie

și totuși nu înving niciodată. 

 

sau

Un haiku cu parfum de cireși în floare

Romantic stau să înflorească cireșii

Pe cerul albastru al ochilor tăi 

În care explozii de veri și de fluturi

Cad învinse de romanticul cer alabastru. 

Ala Bala portocala, goliciunea din mine

 iubește nudul unei figuri divine. 

 

Fata bună și nebună de bună

Ar fi drăguț. Aș vrea să mă așez pe pat și să mă unduiesc în cântecul îngerilor și să fiu uitată în   lumea asta. Nu îmi pasă de lume și nu mi-a păsat vreodată. Nu e vina mea că viața  este de r.. și că viața mea e în contrast cu a ei. Îți este imposibil să înțelegi cum pot fi eu atât de mulțumită cu puțin… și ea având totul și mulțumindu-se  cu nimic.  Ce o mai fi și asta?… o mare minciună, o aparență fără miez.

Viața de cătănie…

-Aș vrea uneori să îți trimit toți îngerii pe care îi cunosc, dar tu ești unul din ei. Rănit, stors și plăpând. Frunzele sunt mici felii de viață pentru gurile noastre și pentru cei ce se hrănesc  din  jungla siberiană.  Noi suntem mici felii de iubire. Te-am mințit că sunt o contabilă care contabilizează totul. Dar eu  nu am avut niciodată registre, nici documente, nici semnături, pentru că eu cred că ele pot fi șterse oricând.  Nu mi-a păsat Niciodată de astfel de nimicuri. În schimb mi-a păsat de drumul meu, așa ca în povestea lui Hensel și Gretel. Cu suflet mare am primit momente unice,  flori de iubire care sunt nesfârșite,  flori nemuritoare.   Nu am judecat, doar am privit și am zis să fiu mai bună, dar se pare că zeii tăi m-au biruit. Au fost și alți zei, dintr-o țară îndepărtată care m-au lăsat în pace. Am trecut peste prăpăstii ca să ajung la tine. Peste tot au fost ochi care m-au privit, unii  curioși  cu mirare, cu gândul că poate trece și asta. Peste ani voi fi mai femeie ca acum. Voi fi ca o mică pravilă de rugăciuni, o tămâie aruncată pe tărâmul nopților și al zilelor atât de triste. Nu m-am gândit niciodată dacă merită viața  pentru că știu că sunt doar un musafir în casa mea și în casa planetei Pământ.

Așa e viața…nu ne rămâne decât să avem grijă unii de alții și să știi că eu nu îmi ies din fire, decât foarte rar și atunci pedagogic. Nu m-am născut să strălucesc, o știu, dar mi se pare atât de frumos răsăritul, când luna dispare în noapte și Șeherezada însăși se apucă să spună povești nemuritoare, prințului din deșertul îndepărtat al Arabiei. Căci numai așa poate să ajungă până în zorii dimineții.