Prima carte pe noul an

 

images

 

Atunci cand esti femeie trezita, vindecata de otrava nelinistii si a curiozitatii, care te misca pana in laturile necunoscutului si ale febrilitatii vietii, stii sa te vindeci prin actiune. Dragostea noastra traieste pentru ca eu traiesc- spune Anais Nin. Ca scriitoare, faci insemnari despre tine, inregistrezi tot ce spui, scrii calm si lucid, in timp ce astepti o remunerare, sau  o eliberare spirituala. Uneori bucuria este nepalpabila si inspaimantatoare- te sperie, dar o simti cum se umfla inlauntrul tau, in timp  ce traversezi strazile mari ale orasului. Bigotism cu efecte secundare, sau pur si simplu faptul ca esti capabila sa creezi o stare, sau ca esti femeie cu putere de creatie, iti da o  stare care iti transpira prin pori, ca un torent sclipitor si care te face sa radiezi intr-o incredere noua. Din starea aceasta de extaz, in secunda urmatoare ajungi intr-un  hau unde in acel moment, iti moare constiinta. Muntii de cuvinte pe care i-ai pregatit indelung, de insemnari, de citate, sunt sfaramati de propria neincredere.  Planeaza un soi  de blestem asupra scrisului sau asupra camerei, care necesita multa multa iubire din partea ta, precum si multa inteligenta pentru a o invinge, desi tu te-ai  declarat invinsa. Prima impresie a celei care se considera sincera, este ca ii scapa tocmai sinceritatea si intr-o zi,  se va gasi cu siguranta cineva care sa-ti spulbere iluzia acestei mari sinceritati, facand un gest de marinimie pentru fata de tine.   Pana la urma, scrisoarea pe care ai scris-o si  care are o patina argintie, pe care scartaie penita de aur, nu va fi expediata niciodata catre masonul umbrelor tale, dar va fi un ritual de iesire din ou, de iubire si de atingere a stiloului cu degetele tale rasfirate, tocind penita intr-o zgaraietura a peretilor inimilor noastre. Intr-un sens anatomic, se petrece un fel de alchimie iesita din mintea ta, tu care ai fost nascuta  dintr-un bigotism proverbial, intr-o tara unde a spune proverbe si snoave este un mod de a trai atat de fantastic, cam  cat este de fantastica oaia care sare  de colo colo, pe campurile mioritice. Si atunci cand scoti de la naftalina atatea trairi care iti pot crea stari de panica sau de inghet, o sa stii ca singura solutie dupa ce citesti o carte, este sa te abandonezi cuvintelor si in final sa te abandonezi tie insati.

Dupa ce am inceput sa citesc cartea „Henry si June ” de Anais Nin, m-am vazut pe mine ca pe un ou spart, prin care se vedeau irizatii de speranta si de impetuozitate- ceea ce clar ma definesc- nemaiavand scuza ca nu as vrea sa cumpar cartea, sub pretextul ca nu am timp sau ca nu a venit momentul ca o citesc pe Anais Nin. Cu alte cuvinte, mi-a pus capac! Stilul foarte penetrant, liber, usturator de sincer cu emotiile personajelor pe care le banuiesti si pe care le anticipezi,  ma fac sa o situez pe Anais Nin printre scriitoarele mele preferate. Nu as spune ca imi place foarte mult stilul Jurnal, eu fiind adepta unor carti in care situatiile complexe sa fie la loc de cinste, dar am primit cu aceasta carte cu varf si indesat, ceea ce vroiam de la o scriitoare: relaxare complexa si iubire traita la nivelul mintii, asa cum zicea si Henry in carte, catre Anais: ‘tu iubesti cu mintea‘. Ce imi place in cartea asta, este ca nu te plictisesti, ba chiar incepi sa te descoperi, farama cu farama, ca femeie, si treci dincolo de punctele negre atat de discutabile din punct de vedere moral, dar care parca in cartea lui Anais Nin, debordeaza de imaginatie.  Pana unde o sa mearga cu atata sinceritate scriitoarea, ma intreb? Cartea mi se pare ca un val oceanic care vine peste tine, un tsunami care te ia si te duce in adancul fiintei feminine, a celei care traieste fiecare senzatie ca pe o sorbitura de otrava, otrava care nu vine din alta parte, decat din interiorul ei. Povestile de iubire ale  lui Anais, care in alte conditii ar fi cat se poate de amorale, aici sunt atat de pardonabile, si o ierti pentru fiecare macaz al  destinului, parandu-ti atat de normal tot ce i se intampla, doar pentru ca iluziile tale pot fi apropiate de ale ei, mai mult ca niciodata. Citind-o pe Anais Nin, capitulezi in fata curiozitatii tale neobosite, si te intalnesti pe tine, cea romantica, pe tine cea amorala, sau pe tine cea care cocheteaza cu notitele, insemnarile si  cu plutirea  de-asupra unei vieti care nu mai este  de mult banala.

Mi-a placut cartea  Henry si Jun♣♣e de Anais Nin!

Autor: ialinascrie

All of me loves all of you ... with words and pepperment.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.