Insusirea divinului din noi

clopotel

 

Citesti sau nu citesti?  Daca citesti, parca te rotunjesti la spirit, la fata. Nu mai ai fata ascutita de indoieli si razbunari pe soarta, ca nu ti-a mers din plin. Pai cum sa-ti mearga daca nici nu ai stiut cum sa iei problema, care te-a luat pe nepusa masa si te-a trantit cum iei aluatul si il trantesti de cateva ori de masa, ca sa iasa cozonacul bun? Nu ai fost pregatita nici de data asta. Te-a corupt mersul sotanc al vietii, desi nu ai cerut universului lucruri bizare, poate tu fiind o bizarerie care nu a stiut sa urmeze legile atat de dure ale Universului. Ai ramas de caruta inca o data, dar nu uita- atat timp cat esti prezent, nu ai a-ti reprosa nimic.

Pana la urma, nu esti tu mai presus de Dumnezeu. Imagineaza-ti toti oamenii ca sunt doar ceea ce sunt si nimic mai mult si  imagineaza-ti  toate posesiunile ca fiind ale tale. Si atunci este mult mai clar decat s-ar putea vedea cu ochiul liber – vizualizeaza, actualizeaza si insuseste-ti abundenta lumii. Lumea aceea care este si flamanda si satula, care are si iubire, dar si ura, care are copii fericiti dar si copii flamanzi. Imagineaza-ti toate astea si dupa aceea intreaba-te de ce ai nevoie. Ai nevoie de tine- adultul? cersetorul de oportunitati, de vise, de abundenta? sau  ai nevoie de adultul puternic, care isi ofera totul? de la iubire si intelegere, la abundenta si stil de viata conform cu tiparul interior si cu sufletul tau? Pace, abundenta, empatie, scopuri atinse nu prin ceilalti, ci prin tine. Ai nevoie de validari de la persoane care nu vad decat un colt din personalitatea ta, dar imaginea completa nu o vad? Sau ai nevoie de cel care isi acorda credinta in divinitate si care este in pace cu el si cu Dumnezeu si care primeste daruri pe masura credintei? ai nevoie de validari de la diversi  „traitori” si alti spirituali, care nu te cunosc mai bine decat te cunosti tu? Poate ai nevoie de perspectiva, de a vedea intreaga prisma a fiintei tale, universul care se oglindeste in tine ca intr-o apa perfect armonizata cu locul, timpul si rolul pe care il ai in momentul „aici” si „acum”?

Cuvintele la care m-am gandit azi pentru a defini insusirea divinului din noi, sunt:

  • prisma
  • ruga
  • armonizare
  • abundenta
  • contopire cu universul in „aici” si acum”.

Nu va lasati influentati de cei care vor sa va formeze pe alte principii, bazate pe departarea de divinitatea din voi, atat timp cat noi trebuie sa  celebram Divinul din noi, Dumnezeul si Iisusul din noi, care ne face sa fim mai noi si mai aproape de Dumnezeu cu fiecare zi care trece (eu am simtit acest lucru o data cu Boboteaza, cand m-am bucurat de sfintenia apei  care a curs din belsug pentru toate sufletele, atingand cele mai pure sentimente din noi). Si astfel armonizarea cu noi insine,  bucuria de a trai fiecare clipa asa cum vine si a actiona dupa cum simtim, este o alegere buna. Deasemenea a ne lasa definiti de ceilalti uitand  cine suntem, este ca si cum am alerga dupa vant ca sa-l prindem – si  ce sa vezi? nu vom reusi niciodata sa prindem vantul.

Autor: ialinascrie

All of me loves all of you ... with words and pepperment.

2 gânduri despre „Insusirea divinului din noi”

  1. În viata aceasta nu putem trai decât într-o conexiune permanenta unii cu altii, alegându-ne liberi drumul prin desert sau pe mare, spre ‘Tara Fagaduintei’, unde curge „lapte si miere” sau „Canaanul” ceresc, însa ÎNTOTDEAUNA, vom avea nevoie de REPERE si INDICATOARE, pentru a ajunge cu bine la destinatie. Ne vom atinge sau rata destinatia în aceasta viata, în functie de aceste indicatoare, care ne vor duce întotdeauna în eroare, DACA nu urmam pas cu pas ADEVARATELE indicatoare CALEA UNICA ELIBERATOARE, trasata de HRISTOS, în ‘vale’, prin moartea-n trup si învierea-n Duh apoi prin minunata,vesnica-naltare !
    Sa ai o zi frumoasa, luminoasa, luminata de razele iubirii sfinte a Duhului Cel Sfânt !

    Apreciat de 1 persoană

    1. Multumesc pentru replay Iosif! Nu am vrut sa scriu articolul decat ca un panaceu la metode de reincarcare spirituala si la reactiile pe care le avem zi de zi fata de stimulii diversi din jurul nostru, pe care putem sa alegem sa ii tratam la nivel spiritual. Este clar ca avem nevoie de indrumare- acest articol nu s-a vrut a fi o invatatura teologica- sunt de acord cu tine ca avem nevoi de indrumator. Dar ceea ce suntem pe dinauntru, atunci cand suntem noi cu noi insine, starea aceea de a fi cu mine si cu iadul din mine cu care trebuie sa ma confrunt clipa de clipa, nu poate fi cuprins decat de gandurile noastre si de o relatie cat mai personala cu Dumnezeu. Acolo in iadul interior, care consta in depresie, sau in dezorientare, in faptul ca multi nestiutori iti arata o cale din pura aroganta, sau chiar sa te induca in eroare, eee, atunci trebuie sa stai drept si sa ai incredere in tine. Cum spunea marele Solomon: ceea ce faci, sa faci cu hotarare! cam asta am vrut sa subliniez. Comentariul tau este foarte bun si il apreciez, pentru ca sunt multi care nu stiu cum se mananca Hristos.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.