Mantre pentru linistea ta

Azi este zi de recunostinta,

azi este despre a spune multumesc!


 

muzicameditativa.org
muzicameditativa.org

Suntem mai apropiati de noi insine cand spunem multumesc!

Reconectarea cu sinele divin trece prin noi si se face atunci cand spunem multumesc!

Multumesc! are o vibratie atat de puternica, incat umple celuilalt viata de recunostinta.

Feed backul lui „multumesc” nu este „cu placere” ci este  vindecare de boala sufletului, scopul omului de a darui ceva din fiinta sa, impartasirea unui sentiment care vindeca trupul si sufletul si nu in ultimul rand readucerea fiintei pe calibrul pentru care a fost construita.

Multumesc! este greu de rostit cand sufletul este bolnav.

Multumesc! apartine sufletelor nobile!

Priveste aceasta femeie si vei recunoaste forta unui simplu gest ce spune multumesc!

Garbo
Garbo

Recunostinta se manifesta in multe feluri, dar cel mai frumos este un simplu multumesc!

Traind intr-o comunitate de romani dintr-o alta tara, am vazut ca puterea oamenilor sta in a vorbi frumos unii cu altii. Este greu sa conduci o comunitate cand aceasta este dezbinata. De aceea un om poate aduce printr-o vorba buna liniste celor din jurul sau si astfel, poate hrani spiritual intreaga comunitate.

Zambetul este un „bun venit!„, un „te rog, intra!”sau un „multumesc!” anticipat.

Multumeste  celor ce au venit in viata ta, celor ce au ramas si te-au invatat iubirea si recunostinta! Precum si celor care ti-au predat lectii grele, care te-au invatat prin rabdare cine esti tu si te-au format in omul care esti astazi.

 VA MULTUMESC PENTRU CA ati citit acest articol!

August cu roseata in obraji

Dragii mei –

M-am intors dintr-o vacanta superba din Bulgaria, unde am avut contact cu mai multe meduze. Nu stiam ce ma asteapta, asa ca plajele insorite din Sunny Beach m-au delectat cu savoarea unui august relaxant. Au, ce ma doare privirea asta si gandurile ma dor in cap si marea si cuvintele si ploile de stele si Venus si Marte si meduzele care inteapa! Ce tare dor gandurile, uneori !

-Un meduz si o meduza stau pe plaja buza-n buza! asa ca sa avem in viata noastra metafore si hiperbole si copii de aur. Am fost in vacanta cu al meu nepot si cu sora mea, deci a fost un fel de escapada cu peripetii, cantec si cokteiluri gen Sex on the Beach sau Laguna albastra. Preferential a fost tolanitul la soare sub umbrela, cu o carte in mana – am citit „Fugara”de Alice Monroe- o carte de vacanta, delicioasa, cu dulci picanterii ale unei femei ce se trezeste ca iubeste si nu vrea… ba vrea… ba nu mai vrea…

poze Bulgaria 226

Practic mi-a revenit cheful de viata in vacanta si ma gandeam cat de usor pot sa ajung la masuri matusalemice de fericire, direct proportionale cu pisicelile mele de dimineata si cu metamorfozele continue de fosta educatoare, profesoara la ministerul celor ce au nevoie de mine…ca asa sunt io de cand sunt… desi  Totul a fost perfect: vazut, imbaiat, luptat cu valuri uriase, de uneori aveam impresia ca s-a retras apa si ca vine un tsunami . Cat de putin ne trebuie sa fim fericiti, cat de simpla este structura unei vacante perfecte, calme, linistite si lipsite de scarbele cotidianului! Am rumegat in liniste viata si se auzeau valurile, marea imbatata de alge si meduze, porturi statice improvizate, unde vaporasele stricate pe alocuri duceau turistii in larg.

     -Totusi ceva ii lipseste zise el -ii lipseste responsabilitatea  de la varsta ei, acel ceva care sa ii stearga pacatele pe care toti le facem! Mi se pare ca fenteaza mereu cu ceva. Are un ceva ascuns, un cui importriva celor ce o iubesc.

  • Da, are zvac de luptatoare, dar ceva ii scapa… nimeni nu e perfect, stii?

 

      -Esti nebuna? Ai uitat ca vii dintr-un oras de provincie? zise ea. Ai uitat cine esti? Ai uitat de legamantul facut cu divinitatea ca nu trebuie sa te abati de la juramantul tau, ca oricat ti-ar fi de greu cuvintele care iti vin iti sunt porunci? Ai uitat ca ai facut juramant? Si apoi ce stiu ei despre asta? Unui soldat ii sta bine soldat si nu ii trebuie sentimentalisme. Legamintele nu se pot sterge atat de usor, oricat am vrea sa ne schimbam de dragul celorlalti, legamantul este acasa pentru cel fara casa, de acolo isi ia hrana, apa si asoperisul. Si cel ce nu stie asta, nu traieste pentru Dumnezeu, il reneaga. Am zis io ceva?!!

  • Nu. Iarta-i Doamne ca nu stiu cu cine au de a face! Nu stiu ca nu numai ei sunt legati, ca sunt si unii care sunt legati de propriile cuvinte, propriile lacrimi si de juraminte de care atarna viata celui in cauza. Iarta-i, iarta-i!

Flebetea si aroganta noastra  nu s-a oprit aici. Ne-am luat apoi la tranta cu marea cu parul ud pe alocuri si priviri impadurite in care mijea soarele verii. Ne-am catalizat secundele de liniste, uitand de sufocarea din marele oras, unde nu gasesti ceea ce gasesti aici. Mi-ar fi placut sa vad Perseidele de la mare, desi am petrecut o noapte pe nisip, pe sezlongurile umbrite de stele si mancand inghetata la cornet.

Ploaia de stele a venit dupa cateva zile, asa ca sa ma anunte ca minunea nu s- a terminat si nu o sa se termine daca  avem ochi sa o vedem!!!. Aici a fost o vara matura, ca o viata petrecuta langa un caine batran si  credincios si care in fiecare zi, te mangaie si se gudura pe la picioarele tale, ca un bun prieten. A fost o uitare de rele, o spalare de vise, o paguba in ciuperci a celor ce nu se gandesc decat la ciuperci otravitoare si o saptamana in care am inteles ca toti suntem castigatori in viata, din cand in cand.

Nu disperati dragii mei, in universul nostru se intampla lucruri pe care nu avem cum sa le controlam, dar prin nu stiu ce intamplare a sortii, nimic nu este pierdut! Este posibil sa cada stele din cer, sa se nasca o noua planeta undeva departe, sa se ciocneasca un meteorit cu Pamantul. Totul este posibil, dar viata  este atat de imprevizibila, incat ma mir de ea si ma cutremur cand vad cate bucati de lumi suntem fiecare in parte. Cat de valorosi suntem, cat de mici si asa de invartiti de roata sortii, incat nu stim de multe ori unde ne este capul. Practic eu una stiu ca sunt matura, ca nu mai sunt un copil al mamei, dar stiu ca sunt un copil a universului, al Mamei supreme, un copil al devotiunii divine si al principilui binelui. Stiu ca loviturile cele mai bune nu sunt poetice si contactul dintre o femeie si un barbat este pur o chestie de hormoni, indiferent de varsta. Si varsta… ah ce problema pe care nu stim cum sa o gestionam, ne pierdem zvacul fiintei crezand ca cealalta este mai buna, neluind in calcul ca fiecare suntem copii ai aceleiasi Mame Supreme. Nu aveam cum sa nu inchei cu zicala  „o mana spala pe alta” si „ulciorul se duce de multe ori la apa daca este folositor” conform legilor  lui Murphy.

Acestea fiind zise,  va amintesc ca  „Cea mai buna zi din viata ta, este ziua in care ai descoperit pentru ce traiesti”.

Vers alb

O sa ne intalnim la malurile lumii

Unde roua cade pe trupurile noastre in nestire.

O sa ne intalnim

in lumea in care zeii rad de bucurie

Si ei zeii vor culege aurul din noi.

Unde aurul din ochii tociti de lacrimi

Se preschimba in copaci cu fiori

In drojdie de binecuvantari

Si unde vedeniile noastre

Vor fi sceptre de lumina.

O sa ne intalnim sa ne punem dorinte vadite

In lumea in care se implineste trecutul cu prezentul

In care copiii sunt niste ingeri albastri, roz pe alocuri

Si noi vom fi parinti de vata colorata.

Apoi vom face cu mainile noastre castele, poduri de pace

Si vom planta copaci de matase.

Iar trupurile noastre nu vor mai cunoaste amarul

Si necazurile vietii.

In ziua aceea vom fi colorati ca un curcubeu

Vom arde karmele altora cu iubirea noastra

Si dragostea noastra o vom raspandi

de la rasarit pana la apus.